Cântare munților cărunți,
care cu-a lor creste sprijină cerul
Și-a lor codri neumblați -
tainic leagăn unde ne-am născut.
Drum care suie - în munți cărăruie
Drum ce aleargă, sub brazi și prin iarbă
Dus în sus, spre Soare-apus,
Ce urcă pieptiș, in Mestecăniș.
În cețuri ascuns și-ades nepătruns
Din vale, din râpă spre vârful în pâclă
Spre Miazăzi, drum cu stihii
Ce fuge pieziș, in Mestecăniș.
Mestecăniș, de strajă-n inima Bucovinei
Mestecăniș, din vremuri de demult
Mestecăniș, acum vin către tine,
Mestecăniș, chemarea ta eu o aud!
Trunchi prăvălit, de vreme scobit
În drum astrucat, de ape cărat
Te-oprește din cale la Soare-răsare
Zăbavă-n desiș, in Mestecăniș.
Un drum cu năluci pe care s-apuci
În munte s-ajungi, în neguri adânci
Departe-departe, la Miază-noapte
Drumuri-cruciș... în Mestecănis. |
